Dragostea pe net mi se pare cea mai mare tampenie din zilele noastre. Generatia Yahoo! Messenger, cum o numeste Etherfast, o intrebuinteaza foarte des. Din punctul meu de vedere, cei care isi gasesc iubiti/iubite pe net, si chiar stau si vorbesc toata ziua cu ele/ei, fara sa iasa in oras, in parc, la nebuni, la kidland, sau pe unde ii duce picioarele. Cat de jenant e sa ii zici uneia te iubesc, iubi, cand nici macar nu o cunosti. Ai primit si poze de la ea si stii sigur ca e fata? Ai fi surprins sa afli cat de usor mi-ar fi si mie sa iau niste poze cu o pitipoanca de pe hi5 si sa ti le trimit
. Din moment ce ai doar 13 ani si nici nu ti-a dat bine parul la puta, cum crezi ca o sa te lase mamica-ta sa te duci in cine stie ce oras, unde nu cunosti pe nimeni, si unde la cat de copac esti, nu o sa stii pe unde sa treci drumul, de unde e domn’soara adica, si sa te intalnesti cu ea? O sa ramai la stadiul asta de pupici pe messenger si pe mIRC si o sa va pierdeti amandoi anii. Adica tu numai, ca ea, daca e buna, si sigur e, ca altfel nu o “combinai” n-o sa stea dupa fundul tau necajit, si cum o sa ii placa de vreunul, sigur o sa se gandeasca ca are un iubit pe messenger, si n-o sa te insele cu ala de care-i place de la ea din oras. Asta-i sigur. Sunt total contra idioteniei astea de iubiri pe net cu desavarsire
. Voi ce ziceti?